12.7 C
Bucharest
Monday, October 18, 2021

CONSTANTIN DAMOV: „Cred că economia circulară este ultima şansă a speciei umane de a face pace cu natura“

Faptul că resursele naturale nu mai pot asigura nevoile din ce în ce mai mari ale omenirii nu este o noutate. Nepăsarea cu care ne încăpăţânăm să rămânem supuşii societăţii de consum ne grăbeşte extincţia ca specie, iar salvarea nu poate veni decât prin renunţarea la actualul sistem economic liniar bazat pe consum într-unul circular. Despre această schimbare am vorbit cu Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară.● ecologic

ecologic: Greşim dacă spunem că a vorbi acum în România despre economie circulară este ca şi cum am discuta despre o carte sau un film science-fiction?

Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară: Nu greşiţi. Cam aşa e perceput la noi conceptul economiei circulare: între ceva de neînţeles – ca un extraterestru care se plimbă printre noi – şi confuzia legată de deşeuri. De aceea vreau să clarific nişte aspecte. Managementul deşeurilor vine cu o anumită ierarhie care presupune depozitare, valorificare energetică, alte soluţii de valorificare a materialelor şi cam atât. Circularitatea în schimb propune un nou concept, un model care are impact atât social cât şi economic şi care trebuie să fie acceptat pe de o parte de economie şi pe de cealaltă parte de societate în ansamblul ei.

ecologic: Există în prezent un interes din partea societăţii, a cetăţenilor din România, în alinierea comportamentului la acest nou concept?

Constantin Damov: Nu. Cetăţenii de la noi nu manifestă nici cel mai mic interes nici măcar în selectarea deşeurilor pe care le generează, ceea ce ar fi un prim pas spre reciclare. Dar reciclarea, deşi este necesară, nu mai este soluţia problemelor majore cu care se confruntă omenirea în prezent. În conceptul economiei circulare reciclarea este la limita eşecului, nu ar trebui să se mai ajungă aici. Ceea ce este depozitarea în gestionarea deşeurilor, în economia circulară este reciclarea, nivelul cel mai de jos, fiindcă înaintea reciclării avem trei mari R: Refuză, Repară şi Reutilizează.

ecologic: Refuză, în ce sens?

Constantin Damov: Este vorba despre refuzul de a consuma un produs care după finalul ciclului de viaţă are un mare potenţial de a nu fi integrat în economia circulară, un produs care nu poate fi reparat sau eventual în cele din urmă reciclat şi atunci el trebuie refuzat. De exemplu, o băutură care este ambalată într-o sticlă neagră nu ar trebui să fie nici vândută, nici cumpărată. Pentru că sticla neagră nu poate fi reciclată, nefiind recunoscută în sistemele opto-electronice. Întrebarea este: de ce ne-ar trebui o sticlă neagră? Este făcută astfel numai din motive de marketing, ca multe altele care nu ar mai trebui fabricate. Schimbarea nu va fi simplă, dar este esenţială.

Economia circulară este un concept nou, cu care va trebui să ne obişnuim, este o adaptare la ciclurile închise din natură. Nu putem pune semnul egal între economie circulară şi un management de calitate al deşeurilor.

ecologic: Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a schimba această situaţie?

Constantin Damov: Trebuie să existe o informare, o cointeresare, un interes şi trebuie să existe bineînţeles şi un element de penalitate.

ecologic: Şi astfel ajungem la autorităţi. Sunt oare interesate să integreze societatea în economia circulară?

Constantin Damov: Noi în România suntem încă în stadiul incipient al colectării separate. La noi managementul deşeurilor se închide cu peste 90% depozitare, ceea ce arată că suntem într-o etapă primitivă de gândire circulară, într-un stadiu incipient al managementului deşeurilor. Pentru a face schimbarea de care vorbim, primii care ar trebui educaţi sunt producătorii şi agenţii economici, abia apoi cetăţeanul sau autoritatea locală.

Trebuie să menţionez că singurul lucru de succes din România ca abordare pragmatică – şi este ilar – este faptul că am denumit taxa la depozitare „contribuţie pentru economia circulară“. Comisia Europeană îi solicită României o strategie naţională privind economia circulară, deci am depăşit strategia naţională de gestionare a deşeurilor – care trebuie să recunoaştem, este departe de a fi considerată un succes – şi dacă aceasta nu a reuşit, este evident că România nu este deloc un exemplu solid de economie liniară.

În prezent eu simt o descurajare. Parcă nici autorităţile locale şi nici cele centrale nu găsesc soluţii să mai progreseze măcar în direcţiile date de Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor. De aceea o strategie pentru economia circulară pare deja imposibilă, de neatins.

ecologic: Fac oamenii diferenţa între a avea şi a folosi?

Constantin Damov: Economia circulară începe prin regândirea ideii de produs. Atunci când ne referim la economia circulară vom vorbi tot mai mult despre proprietatea asupra uzului, nu asupra produsului. Ceea ce înseamnă că dacă aş pune la raft o sticlă cu vin, eu aş trece pe etichetă produsului vin şi sticlă. Pentru că dacă vreau să cumpăr o sticlă de vin, cumpăr vinul, sticla în sine nu mă interesează şi nu vreau să fiu proprietarul ei. Şi atunci normal ar fi să returnez producătorului sticla într-o formă sau alta. Eu nu cumpăr un borcan cu dulceaţă pentru că am nevoie de borcan, eu vreau să consum dulceaţa. Nu cumpăr o maşină de spălat pentru că vreau să rămân cu ea la sfârşitul ciclului de utilizare, ce mă interesează este numărul de spălări pe care mi-l oferă. În general pe noi ne interesează folosirea, dar nu vrem să recunoaştem acest lucru pentru că ataşamentul faţă de produsele noastre vine dintr-un clişeu care s-a transmis de-a lungul timpului şi anume să fii proprietarul unui lucru care de fapt nu îţi mai este de folos în formă materială, ci îţi este util doar în forma sa de utilizare.

De ce există programul „Rabla“ şi de ce îi spune rablă? Noi am dat nişte bani pe un autoturism ca să ne alegem cu o rablă la sfârşitul ciclului de viaţă. De ce să nu dăm nişte bani şi să ne alegem cu mobilitate de-a lungul anilor? De ce să nu cumpărăm un serviciu în loc să cumpărăm un produs?

ecologic: Există la nivelul marilor agenţi economici exemple de cumpărare a serviciilor în locul produselor?

Constantin Damov: De exemplu, aeroportul Schiphol din Amsterdam nu mai cumpără becuri de la Philips şi electricitate de la reţeaua naţională, ci cumpără direct de la Philips iluminatul, plăteşte anual pentru un număr de lucşi. Astfel a redus foarte mult consumul de curent, a scăzut generarea de deşeuri sub formă de becuri şi tuburi fluorescente şi a crescut foarte mult viaţa corpurilor de iluminat. Acum producătorul este foarte atent la consum, a proiectat elemente de iluminat care să consume cât mai puţin curent electric, pentru că el îl plăteşte. Şi ca să nu schimbe des elementele de iluminat (becuri, tuburi) le-a proiectat cu materiale tot mai bune pentru a le asigura o perioadă de viaţă mult mai lungă. Iată cum un producător de becuri ajunge să vândă lumină şi este foarte interesat de toate costurile şi toate consumurile, ceea ce aduce o schimbare în planul deşeurilor prin întoarcerea materialului la producător. În plus, a scăzut şi factura la electricitate, ceea ce înseamnă o amprentă redusă de dioxid de carbon.

În economia circulară producătorul ajunge să devină consumator. Un produs nou este un material cu un potenţial de utilizare. Consumatorul – adică cel care îl cumpără – îi consumă potenţialul de utilizare, dar potenţialul de material rămâne acolo şi se întoarce tot la producător, deci acesta devine consumatorul propriului deşeu.

ecologic: Ce ne puteţi spune despre iniţiativa Circular Valley?

Recycling industry and waste processing in Strasbourg.

Constantin Damov: Ca urmare a creşterii industriei IT s-a ajuns la ideea că de fapt succesul echipamentelor de calcul stă de fapt în software. Printre primele 10 mari companii mondiale cred că sunt cel puţin două sau trei companii de software, companii digitale. Perspectivele economiei circulare şi ale modelelor circulare sunt la fel de mari şi ca urmare o iniţiativă care s-a concretizat în Wuppertal se numeşte Circular Valley, o replică la Silicon Valley.

Wuppertal este acum locul unde a luat naştere o asociaţie, un hub, un centru de cercetare şi dezvoltare, unul dintre locurile din Europa în care ideile se vor transforma în businessuri, unde vii cu o idee şi pleci cu o afacere, este un laborator de generare de modele de economie circulară, modele de economie regenerabilă. Este exact locul în care vedem un pas hotărât de la concept, teorie, dezbateri şi seminarii la soluţii practice.

Pot să spun că din fericire România a fost printre puţinele ţări europene prezente, atât prin Coaliţia pentru Economie Circulară, cât şi prin ministrul Mediului, Mircea Fechet. Am fost invitaţi, am transmis un mesaj de sprijin şi ne-am exprimat dorinţa de a fi integraţi în cooperarea cu Circular Valley. Eu personal salut această iniţiativă de care aveam nevoie. Dacă avem un centru al elaborării teoriilor şi legislaţiei la Bruxelles, este posibil să vedem la Wuppertal un epicentru al elaborării de soluţii şi modele ale economiei circulare.

ecologic: De unde ar trebui să înceapă schimbarea? De la producţie, din comerţ sau de la cetăţean?

Constantin Damov: Consumatorul român a fost învăţat prin reclame să consume, să arunce obiectul ce mai poate fi folosit şi să cumpere altul. Câte haine care mai pot fi purtate ajung la gunoi? Câte aparate, câte telefoane, câte televizoare şi câte piese de mobilier în stare de funcţionare sunt aruncate, deşi sunt încă în stare bună?

©Stockbyteª All rights reserved Contact: Stockbyteª Freephone Ireland 1800 379 379 United Kingdom 0800 90 91 90 United States 1800 660 9262 Universal Freephone 00800 7862 2983 United States Phone 011 353 66 7149300 Fax 011 353 66 7180376 International Phone ++353 66 7149300 Fax ++353 66 7180376 Web http://www.stockbyte.com email info@stockbyte.com This image may only be used by a licensed user, it may not be reproduced without licensing the appropriate Stockbyteª high resolution CD or image. License available at http://www.stockbyte.com. If you have any questions regarding the terms of the license, contact Stockbyteª before use.

Eu cred că motorul economiei circulare este industria şi de aici va trebui să începem. Este posibil să fie puţin mai dureros, fiindcă vor exista impuneri şi corecţii în producţie, distribuţie, consum şi răspundere extinsă, dar nicio zonă nu trebuie lăsată neatinsă pentru că un efort doar din partea industriei nu este suficient şi totodată economia circulară trebuie să aibă parte de acceptare socială.

Şi noi consumatorii trebuie să ne modificăm modul de viaţă într-unul complet diferit şi probabil vom fi mai mulţumiţi. În prezent suntem ca nişte alcoolici care nu se pot opri din consum. Este un fel de alcoolism al consumatorului pentru că există influenceri, trenduri, marketing, Black Friday şi tot felul de presiuni pentru a crea o nevoie de consum artificială. Nevoile artificiale ar trebui eliminate pe parcurs. Ar trebui să existe o conştientizare a noastră ca specie că nu putem să devalizăm capitalul natural pe care îl avem la dispoziţie, pentru că acesta este limitat. Este ca şi cum am avea nişte bani şi în loc să îi punem să ruleze, îi cheltuim şi rămânem fără ei. În prezent oamenii dau tot capitalul pe consum. La fel şi capitalul natural: nu trebuie consumat, ci regenerat şi pus în mişcare.

Să ne bucurăm că beneficiem de utilitatea produselor noastre şi să nu ne mai bucurăm că devenim proprietarii atâtor obiecte. Avem casele pline de obiecte pe care nu le folosim cu anii, dar le ţinem pentru că avem un sentiment de proprietate asupra lor şi continuăm să cumpărăm alte lucruri chiar dacă nu avem nevoie de ele. Dacă am duce toate lucrurile pe care nu le mai folosim înapoi celui care ni le-a dat şi eventual să recuperăm şi valoarea lor materială ar însemna că ne bucurăm de folosinţa acestor produse, nu de ele ca obiecte. Am luat o veioză pentru că ne bucurăm de lumina pe care ne-o dă, nu de bucata de metal de lângă noi.

ecologic: Va schimba Pactul Verde European modul de viaţă al oamenilor?

Constantin Damov: Pilonul central al Green Deal este economia circulară, pentru că ea rezolvă marile probleme cu care ne confruntăm. Nu cred că trebuie să ne mai concentrăm atât de mult pe emisii sau pe gestionarea deşeurilor, deoarece odată realizată economia circulară nu se vor mai crea deşeuri. Toate merg într-un ciclu închis, iar odată creată economia circulară amprenta de dioxid de carbon va scădea mult – probabil cu minimum 70% – şi acesta este un prim pas hotărâtor atât în gestionarea deşeurilor cât şi în cea a emisiilor, iar impactul va fi unul colosal. Guvernele trebuie să înţeleagă că a da bani oamenilor nu mai este o soluţie. Oamenii sunt satisfăcuţi dacă le asiguri toate condiţiile ca să se simtă bine.

ecologic: Acum se vorbeşte despre marea resetare la nivel mondial. Are legătură cu economia circulară?

Constantin Damov: Marea resetare va grăbi trecerea la economia circulară, fiindcă modul de viaţă din prezent dă semne de epuizare. Resursele naturale sunt limitate, iar populaţia globală creşte. Am crescut de la trei miliarde la cinci miliarde, în prezent suntem şapte miliarde şi ne aşteptăm ca în anul 2050 să fim zece miliarde. Peste tot în lumea asta oamenii consumă şi nu există atâtea resurse pe planetă, nu există atâta bumbac, lemn, cauciuc, metal cât să susţină ce consumăm. Începem să ne atingem limitele şi dacă nu trecem la un model regenerativ, în care să ţinem toate resursele materiale într-o buclă închisă, în curând vom avea o mare problemă ca specie.

Cred că economia circulară este ultima şansă a speciei umane să facă pace cu natura şi cu mediul înconjurător într-un singur scop, acela de a supravieţui. Economia liniară este extrem de rezistentă astăzi şi poate fi curbată doar cu un stat puternic hotărât. Este în primul rând o decizie politică pentru iniţiere şi după aceea statul trebuie să impună acest traseu până când industriile şi economia vor vedea oportunităţile. Din păcate avem în lume companii mai puternice decât statele, companii cu lobby-uri mari şi cu cât o ţară este mai slabă şi mai coruptă cu atât dezastrul în ce priveşte situaţia mediului este mai mare. Cred că trebuie început de peste tot câte puţin pentru că toţi se vor întâlni în acest cerc, dar forţa, banii şi capacitatea de schimbare sunt la industrie pentru că ea trebuie mai întâi să se reformeze. Ea trebuie să facă obiecte cu viaţă lungă, care să dureze, care pot fi reparate şi reutilizate. Aici putem vorbi totodată şi despre o piaţă socială. În loc să ajungă la gropile de gunoi, foarte multe obiecte pot fi direcţionate către cei care nu îşi permit produse noi. Este o realitate, iar dovada este marea aglomeraţie la magazinele de second-hand din România. Ceea ce nu este un lucru rău. De fapt tot ce cumpărăm azi este considerat a doua zi un produs second-hand şi astfel toţi purtăm haine second-hand. Fie că ele au fost purtate de noi sau după altcineva, cred că tot articole second-hand ar trebui considerate.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services