12.7 C
Bucharest
Monday, October 18, 2021

Diana Cîtu: „Piaţa de reciclare în România cunoaşte creşteri în fiecare an, dar 2020 este un an atipic“

În perioada imediat următoare Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va lansa în dezbatere publică proiectul de modificare a Ordinului de Ministru nr. 1362/2018 privind autorizarea şi modul de funcţionare a Organizaţiilor care Implementează Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor, un document ce va avea un impact puternic pe piaţa deşeurilor de ambalaje. Referitor la acest subiect vă prezentăm în continuare un interviu cu Diana Cîtu, director general al Reciclad’OR SA, care semnalează neclarităţile din proiectul de act normativ şi propune mai multe modificări.

Reporter: Având în vedere situaţia din ultimele trei luni, cum vedeţi pentru anul în curs evoluţia pieţei de reciclare şi în ce măsură veţi reuşi să atingeţi obiectivele pentru acest an?

Diana Cîtu, director general Reciclad’OR: Experienţa ultimelor trei luni a fost una negativă pentru toate domeniile de activitate. Unele dintre acestea au suferit mai mult şi dau ca exemplu HoReCa. Nu ne-am fi imaginat acum 4-5 luni că vom asista la o închidere completă a restaurantelor, teraselor, hotelurilor etc. O parte însemnată a partenerilor Reciclad’OR au clienţi din sectorul HoReCa şi astfel cantităţile de deşeuri de ambalaje pentru care am preluat responsabilitatea au avut scăderi cu până la 90% faţă de cele estimate. Totuşi, dacă ponderăm aceste cantităţi cu cele ale partenerilor care nu au fost afectaţi de criză, precum şi cu cantităţile clienţilor noi, avem un minus la efectiv faţă de cel estimat de aproximativ 22%.

Piaţa de reciclare în ţara noastră cunoaşte creşteri în fiecare an, 2020 fiind poate atipic datorită măsurilor întreprinse pentru a bloca răspândirea COVID-19. Nu avem date generale, însă din cele constatate de noi, totalul cantităţilor puse pe piaţă în acest an va fi cu 10-20% mai mic decât cel din anul precedent.

Nu vedem o dificultate în atingerea obiectivelor, mai ales prin faptul că am reuşit în ultimii doi ani să acoperim întreaga ţară la nivel de colectare, având peste 100 de contracte semnate cu companiile specializate, precum şi cu ADI-uri/UAT-uri din ţară.

Reporter: Proiectul de modificare a Ordinului de Ministru nr. 1362/ 2018 se află în dezbatere. De ce este necesar acest demers legislativ şi care sunt propunerile Reciclad’OR de modificare?

Diana Cîtu: În data de 23 august 2019 Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a pus în dezbatere publică un proiect de Ordin de Ministru pentru modificarea şi completarea Ordinului nr. 1362. În data de 19 februarie 2020 acelaşi minister a actualizat, în urma propunerilor primite şi acceptate, proiectul de ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului nr. 1362.

Având în vedere faptul că procedura de înfiinţare a OIREP şi de stabilire a modului de lucru cu producătorii de bunuri ambalate, autorităţile publice locale (UAT), asociaţiile de dezvoltare intracomunitară (ADI), operatorii de salubrizare, colectorii şi valorificatorii a demarat în anul 2018 odată cu aprobarea OUG nr. 74, iar în urma procesului de implementare s-a constatat că unele activităţi nu sunt reglementate suficient sau chiar deloc, a fost evidentă necesitatea de a modifica şi completa cadrul legislativ în domeniu, respectiv Ordinul nr. 1362/ 2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi retragere a dreptului de operare organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului şi, poate, după caz, Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Pentru stabilirea unui cadru legislativ corect şi în concordanţă cu legislaţia în domeniul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, Reciclad’OR a comunicat către minister un punct de vedere care cuprinde atât reglementarea modului de lucru al OIREP, cât şi neaprobarea unor măsuri care contravin legii, după cum urmează:

• Transparentizarea informaţiilor gestionate de OIREP şi raportarea acestora către autorităţile competente (cantităţi de ambalaje preluate de la producători, tipuri de materiale, cantităţi de deşeuri de ambalaje gestionate etc.);

• Imposibilitatea stabilirii unei obligaţii de reinvestire a eventualului profit;

• Imposibilitatea limitării activităţii OIREP de a finanţa numai anumite categorii de costuri, către anumite entităţi, cu excluderea cantităţilor de deşeuri de ambalaje colectate de către alte societăţi decât operatorii de salubrizare. Pe de o parte, agenţiile de mediu aflate în subordonarea ministerului dau dreptul acestor colectori să colecteze deşeuri de la persoane fizice şi de la persoane juridice, iar pe de altă parte ministerul interzice OIREP să finanţeze aceste costuri către colectori. Mai mult de atât, acest aspect a fost criticat şi de Consiliul Concurenţei, care spus că ministerul trebuie să stabilească o nouă reglementare în domeniu: „Consiliul Concurenţei consideră că activitatea de colectare a deşeurilor de ambalaje de la populaţie poate fi derulată de mai mulţi operatori economici autorizaţi, nu doar de operatorii de salubritate, pentru a îmbunătăți concurenţa pe această piaţă şi recomandă modificarea legislaţiei din domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje“.

• Imposibilitatea stabilirii unor valori ale costurilor care privesc derularea de campanii de informare şi educare a publicului. Aceste costuri trebuie să se stabilească în condiţii de piaţă liberă, la niveluri concurenţiale, nu stabilite prin Ordin de Ministru. Totodată, valorile sunt foarte mari, raportate la tarifele percepute de OIREP către producători (media tarifului OIREP este de 400 lei/tonă, costuri propuse prin ordin 33 lei/tonă – 30 lei la UAT şi 3 lei la minister);

• Reglementarea modului de stabilire a Costului Net, sumele de plată către UAT/ADI, deoarece sunt diferenţe majore între UAT la nivel naţional. De exemplu, Timişoara a stabilit un cost net de 350 lei/tonă deşeu, Braşov un cost net de 980 lei/tonă deşeu, iar Dâmboviţa 4.537 lei/tonă deşeu etc.

• Reglementarea modului de selectare şi verificare din partea organelor abilitate ale statului (Garda de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, Poliţia Română etc.) a operatorilor economici valorificatori de deşeuri care funcţionează în baza autorizaţiilor de mediu emise de către agenţiile de mediu şi care de fapt nu reciclează, situaţii constatate în anii precedenţi;

• Sancţionarea UAT-urilor care nu implementează măsurile de colectare separată a deşeurilor stabilite prin Legea nr. 211/ 2011 privind deşeurile (Plăteşti pentru cât arunci, colectarea separată a deşeurilor, realizarea indicatorilor de performanţă cu privire la derularea activităţilor de colectare şi sortare a deşeurilor).

Reporter: Consideraţi că modificarea acestui document este suficientă pentru asigurarea unui cadru armonios în legislaţia de mediu privind răspunderea extinsă a producătorilor?

Diana Cîtu: Din experienţa noastră de până acum, din feedbackurile de pe piaţa de profil, nu credem că se poate emite un document de reglementare care să satisfacă toţi participanţii. În filozofia noastră am privit lucrurile şi dinspre final spre început. Ceea ce cu toţii ne dorim, acesta fiind de fapt şi spiritul directivei europene, este ca reciclarea deşeurilor de ambalaje să fie făcută în proporţie cât mai mare, iar pentru ca acest deziderat să se şi îndeplinească trebuie ca toate părţile implicate în procesele din aval să îşi facă treaba impecabil, iar relaţionarea dintre ele să fie una bine definită, simplă şi predictibilă. Aici intervine Reglementatorul, este sarcina lui să definească regulile cât mai bine, să se asigure de buna lor implementare şi să aibă un sistem riguros de verificare. Bineînţeles, consultarea Reglementatorului cu actorii prezenţi pe piaţa de profil este atât necesară, cât şi foarte benefică.

Reporter: Cum consideraţi că va modifica sistemul garanţie dinamica relaţiei dintre producători – colectori – sortatori – reciclatori şi care va fi rolul OIREP-urilor în această ecuaţie?

Diana Cîtu: La nivel global există mai multe sisteme distincte de colectare a deşeurilor de ambalaje. Diferenţele dintre aceste sisteme se regăsesc în tipul infrastructurii utilizate şi categoriile de ambalaje colectate, modul de operare şi dreptul de proprietate asupra deşeului colectat, driverii cheie, structura de venituri şi cheltuieli şi implicit performanţa înregistrată.

Pentru a înţelege dinamica dintre sistemele de colectare şi impactul acestora pe lanţul de aprovizionare specific reciclării se impune o analiză justă a situaţiei actuale.

Sistemul de colectare separată de la populaţie, finanţat de către OIREP-uri, vizează toate categoriile de deşeuri de ambalaje (sticlă, plastic, PET, hârtie-carton, aluminiu, oţel) iar driverii cheie ai sistemului sunt proximitatea (infrastructura instalată în apropierea gospodăriilor) şi gradul de conştientizare a cetăţeanului.

Comparând cu rezultatele sistemelor de colectare separată funcţionale la nivel european, performanţa sistemului din România este una modestă, atât din perspectiva volumelor colectate, cât şi a calităţii fracţiei reciclabile. Printre cauze am enumera: insuficienţa infrastructurii şi lipsa de unitate a acesteia, carenţe în operarea sistemului şi lipsa unor programe la nivel naţional de educare şi informare a cetăţenilor.

Din totalul celor 1,8 milioane tone de ambalaje introduse pe piaţa naţională la nivelul anului 2019, aproximativ 80% sunt gestionate prin OIREP-uri. Cu banii primiţi de la producători, OIREP-urile finanţează sistemul de colectare separată de la populaţie.

Sistemul de garanţie aplicabil ambalajelor reutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri (legalizat începând cu data de 31 martie 2019) prevede aplicarea unei garanţii băneşti (0,5 lei/ambalaj primar reutilizabil) între operatorii economici şi consumatorul final. Sistemul funcţionează la ora actuală doar la nivel de proiecte pilot în câteva magazine din ţară. Volumele ambalajelor reutilizabile sunt foarte reduse şi în consecinţă nu putem vorbi de un impact major asupra lanţului de aprovizionare sau asupra activităţii OIREP-urilor.

Impactul este însă unul de natură economică şi logistică şi afectează semnificativ activitatea producătorilor şi retailerilor deopotrivă.

Sistemul depozit pentru ambalaje primare nereutilizabile comunicat în Legea nr. 31 din 2019 va impacta semnificativ colectarea deşeurilor de ambalaje în Romania, lanţul de aprovizionare specific reciclării ambalajelor şi implicit activitatea OIREP-urilor. Conform acestei legi, până la data de 1 ianuarie 2021 Guvernul României, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, va stabili un sistem de garanţie-returnare aplicabil pentru ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel.

Sistemul depozit prevede aplicarea unei garanţii băneşti aplicabile între operatorii economici şi consumatorul final pentru ambalajul primar nereutilizabil. Infrastructura de colectare specifică acestui sistem este reprezentată de dispozitive de tip Reverse Vending Machines (RVM) instalate în spaţiile comerciale şi/sau spaţii publice care vor colecta doar ambalajele de tip PET, aluminiu şi sticlă returnate de către consumatori.

Din datele publice prezentate de statele care au implementat sistemul depozit (Germania, Norvegia, Danemarca, Estonia etc.) se desprind următoarele concluzii:

• Sistemul înregistrează o performanţă superioară privind rata de colectare a deşeurilor din PET, sticlă şi aluminiu;

• Investiţiile în infrastructura sistemului sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, iar costurile anuale de operare sunt cu mult mai mari comparativ cu costurile de operare ale sistemelor de colectare separată din aceeaşi ţară;

• Sistemul depozit acoperă doar 3 categorii de materiale şi în consecinţă el nu poate funcţiona fără sistemul de colectare separată finanţat de OIREP-urile din ţările respective (sau scheme de tip EPR, cum sunt ele numite la nivel european).

Pentru a înţelege impactul introducerii sistemului depozit asupra OIREP-urilor trebuie menţionat faptul că ambalajele eligibile reprezintă estimativ 22-24% din totalul ambalajelor introduse pe piaţa naţională.

Contribuţia financiară a acestor ambalaje în finanţarea de către OIREP-uri a sistemului de colectare separată de la populaţie este de aproximativ 30%. Odată cu introducerea sistemului depozit este posibil ca piaţa să înregistreze o creştere a tarifelor percepute de către OIREP-uri pentru celelalte materiale pe care le gestionează. Asta deoarece la rândul lor OIREP-urile se vor confrunta cu creşterea costurilor în colaborarea cu autorităţile locale.

Funcţionarea în paralel a două sisteme de colectare va influenţa comportamentul consumatorului atât din perspectiva modului în care va depozita deşeul de ambalaj post-consum, cât şi din perspectiva tiparului de cumpărare a unor produse (incluse sau nu în sistemul depozit). În mod evident, valoarea garanţiei aplicate în sistemul depozit va juca un rol crucial.

Este însă mult prea devreme să ne pronunţăm asupra acestor implicaţii atâta timp cât nu există un consens la nivelul industriei româneşti privind implementarea sistemului depozit, iar cadrul juridic de implementare nu a fost definit.

Din experienţa europeană, implementarea unui asemenea sistem necesită o perioadă de cel puţin 18-24 de luni.

Specialiştii şi experţii din echipa Reciclad’OR urmăresc permanent evoluţia acestui proces şi elaborează o serie de scenarii pe care le comunică clienţilor în timp util.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services