În 2019 cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare în ţările din Uniunea Europeană au fost în medie de 2,19% din produsul intern brut. România este ultima din UE la acest capitol, cu mai puţin de 0,5% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat. Cercetarea şi dezvoltarea reprezintă un sector- cheie al inovării, iar cheltuielile din acest segment şi procentajul din PIB alocat sunt doi indicatori folosiţi pentru a monitoriza resursele alocate ştiinţei şi tehnologiei pe plan global.
Ţările europene care au alocat în 2019 cele mai mari rate din PIB cercetării şi dezvoltării au fost Suedia (3,39%), Austria (3,19%), Germania (3,17%), Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%). La polul opus, opt state membre au alocat sub 1% din PIB cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare: România (0,48%), Malta (0,61%), Cipru (0,63%), Letonia (0,64%), Irlanda (0,78%), Slovacia (0,83%), Bulgaria (0,84%) şi Lituania (0,99%).
La nivelul Uniunii, în 2019 cele mai mari fonduri de cercetare şi dezvoltare au fost investite în sectorul întreprinderilor şi ideilor de afaceri (66%), învăţământul superior (22%), sectorul guvernamental (11%) şi domeniul privat non-profit (1%).● ecologic
Ministerul Mediului a lansat un program în valoare de 384 milioane lei pentru reabilitarea a peste 400 de şcoli şi grădiniţe din România. Potrivit unui comunicat de presă, programul va finanţa primăriile cu 90% din valoarea investiţiilor, iar sumele alocate sunt cuprinse între 1,5 milioane lei pentru localităţile cu până la 5.000 de locuitori şi 3 milioane lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori.
Solicitanţii eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş sau municipiu, inclusiv sectoarele Capitalei. Finanţarea poate fi obţinută pentru: lucrări de reabilitare termică a anvelopei clădirii, a sistemului de încălzire şi a sistemului de furnizare a apei calde de consum; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice; instalarea, reabilitarea sau modernizarea sistemelor de climatizare şi/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului; lucrări de reabilitare sau modernizare a instalaţiilor de iluminat interior, instalarea de sisteme de management energetic integrat etc.
“Eficienţa energetică a şcolilor şi grădiniţelor are dublu avantaj: pe de-o parte se reduce consumul de energie şi scad costurile cu utilităţile, iar pe de altă parte sănătatea profesorilor şi a elevilor este mult mai în siguranţă datorită calităţii aerului din interior care poate stimula performanţa elevului cu până la 15%”, se precizează în comunicatul ministerului.● Irina Tomşa
Până la sfârşitul acestui an (2020 – n.r.) Comisia Europeană va interzice alicele cu plumb la vânătoarea de păsări în zone umede şi în apropierea acestora. Cercetările arată că în fiecare an peste un milion de păsări de apă mor otrăvite cu plumb şi alte milioane de păsări, inclusiv de pradă, sunt intoxicate dar mai trăiesc. Plumbul contaminează mediul şi este un poluant cumulativ care provoacă probleme tot mai mari, iar interdicţia este binevenită pentru protecţia ecosistemelor din zonele umede din Uniunea Europeană. Dacă reglementările vor intra în vigoare înainte de finalul perioadei de tranziţie pentru Brexit vor deveni lege şi în Marea Britanie.● Irina Tomşa
Perioada extrem de dificilă prin care trece toată industria din România a necesitat luarea unor decizii majore în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii. Pentru a vedea cum a trecut prin acest an o organizaţie de transfer de responsabilitate am stat de vorbă cu Sorina Bănică, directorul de marketing şi comunicare al FEPRA International, o companie care activează în zona serviciilor de management al deşeurilor de ambalaje prin preluarea responsabilităţii producătorilor şi importatorilor care pun pe piaţa din România ambalaje şi deşeuri de ambalaje, în vederea realizării obligaţiilor legale de reciclare şi valorificare.● ecologic
ecologic: Cum a fost anul 2020 pentru FEPRA?
Sorina Bănică, directorul de marketing şi comunicare al companiei FEPRA International: Din păcate nu a prevăzut nimeni această pandemie, astfel că provocarea, schimbarea şi adaptarea sunt cuvintele cele mai potrivite care ar defini anul 2020. Am început anul lucrând la un program de raportare şi trasabilitate care a vizat atât clienţii noştri, cât şi partenerii colectori, unde înregistrările de date sunt realizate în sistem blockchain. Am pus accent pe zona de automatizare şi digitalizare şi am dezvoltat aplicaţia FEPRA 2.0, unde înregistrăm fiecare etapă din parcursul ambalajelor până când devin deşeuri: de la plasarea lor în piaţă, la colectare şi reciclare. Prin această aplicaţie reuşim de asemenea să oferim informaţii într-un mod complet transparent asupra gradului de îndeplinire al ţintelor, atât la nivel individual, cât şi ca obiectiv global, asupra tarifelor medii plătite pentru valorificarea deşeurilor de ambalaje sau detalii despre situaţia financiară a FEPRA.
ecologic: Sunteţi cunoscuţi şi pentru campaniile de educare şi informare pe care le-aţi derulat de-a lungul ultimilor ani. V-a afectat în vreun fel pandemia aceste acţiuni?
Sorina Bănică: Da, ne-am schimbat complet strategia de organizare şi implementare a campaniilor. Dacă în anii trecuţi obişnuiam să realizăm campanii de informare şi conştientizare pentru cetăţeni cu precădere în offline, mergând la festivaluri mari precum Untold, ArtMania sau Awake, dar şi la alte evenimente de petrecere a timpului liber în spaţii deschise, anul acesta am migrat în online. Nu am vrut să renunţăm la efortul de a informa cetăţenii cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, considerând că mai ales în această perioadă este mare nevoie ca ei să primească astfel de informaţii.
Când am început campaniile în mediul online nu ştiam cum vor primi oamenii acest tip de acţiuni sau dacă vor fi eficiente. Dar ceea ce a urmat ne-a depăşit cu mult aşteptările. Spre exemplu, în luna august am organizat acţiunea #BrizaReciclării, în care am vrut să atragem atenţia cetăţenilor cu privire la dezastrul provocat de plasticul aruncat la întâmplare în apele Mării Negre. Iar mesajele noastre transmise pe canalele de social media au ajuns la 500.000 de cetăţeni.
O altă campanie care a fost primită bine de public a fost #ResponsabilitatePentruSănătate, unde alături de clienţii noştri, cărora le mulţumim, am reuşit să strângem produse de uz sanitar sau alimentar pe care să le donăm fie spitalelor suport COVID, fie persoanelor din categoriile vulnerabile.
De asemenea, la ce am ţinut foarte mult şi nu am vrut să ne lăsăm intimidaţi de pandemie au fost campaniile realizate în parteneriat cu Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară. Într-un an atât de dificil, am reuşit să colaborăm cu foarte multe ADI-uri şi UAT-uri care au implementat cu sprijinul nostru campanii interactive zonale sau locale cu privire la colectarea separată, în online prin diseminarea de materiale educative, iar în offline prin oferirea de saci galbeni necesari colectării deşeurilor de ambalaje.
Ţin să menţionez că tot în acest an am reuşit să realizăm prin INSCOP Research cel mai amplu sondaj legat de percepţia românilor şi modul lor de raportare la subiecte legate de protecţia mediului, colectare separată şi ambalaje. Rezultatele studiului vor fi făcute publice la începutul anului viitor.
ecologic: Ţinând cont de contextul pandemic, vi s-a modificat portofoliul de clienţi?
Sorina Bănică: Nu, iar acest lucru ne bucură şi ne dă încredere. Obiectivele noastre au fost acelea de a oferi clienţilor siguranţă şi predictibilitate, iar asta ne-a ajutat să dezvoltăm parteneriate durabile, care nu pot fi zdruncinate nici măcar de o criză ca aceasta pe care o traversăm. A contat faptul că an de an am reuşit să ne îndeplinim obligaţiile de atingere a ţintelor asumate contractual, iar decizia Administraţiei Fondului pentru Mediu prin care eram înştiinţaţi că nu avem de plată penalităţi pentru anul 2019 a însemnat încă o confirmare a faptului că FEPRA oferă siguranţă şi stabilitate.
ecologic: Care sunt proiecţiile pentru anul 2021?
Sorina Bănică: Avem în lucru câteva proiecte pe care le vom lansa în prima parte a anului viitor. Primul va fi implementarea unei soluţii de colectare separată a deşeurilor de ambalaje pentru cetăţeni, în parteneriat cu un retailer cunoscut din portofoliul nostru de clienţi. Estimăm că lansarea va avea loc cândva la începutul lunii februarie şi vom reveni atunci cu toate informaţiile necesare.
Mai lucrăm la un proiect pilot pe Bucureşti, prin care ne propunem să implicăm cât mai mult cetăţenii să participe activ la procesul de colectare a deşeurilor de ambalaje, mai ales în această perioadă când petrecând cu toţii foarte mult timp în propriile locuinţe, ajungem să generăm cantităţi mari de deşeuri, care în lipsa infrastructurii pot ajunge la groapa de gunoi.
Considerăm că în domeniul reciclării şi reutilizării avem nevoie de cât mai multe iniţiative inovatoare precum platforma de economie circulară pe care o dezvoltăm împreună cu startupul R-Create şi care va aduce soluţii de reducere a impactului asupra mediului atât pentru companii, cât şi pentru persoanele fizice care doresc să adopte un comportament responsabil şi să îşi reducă amprenta de carbon. De asemenea, vom continua investiţiile în zona de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje pentru a crea un ecosistem complex, contribuind în mod activ la tranziţia către o economie circulară în România. Aş dori să le mulţumesc încă o dată tuturor celor care ne-au fost alături în acest an şi să-i asigur că vom continua să ne desfăşurăm activitatea la aceleaşi standarde înalte ca şi până acum.●
Am trecut cu toţii printr-un an îngrozitor din toate punctele de vedere. Pandemia, interdicţiile pe care nu ni le-am fi putut închipui în urmă cu doi ani, nesiguranţa şi frica au pus stăpânire pe vieţile noastre. Un mecanism mediatic uriaş s-a pus în mişcare la nivel mondial pentru a ne inocula un sentiment de nesiguranţă de care nu cred că vom mai scăpa prea curând.
Frica de a ne îmbolnăvi, nu numai de COVID, ci de orice boală posibilă şi spaima că am putea ajunge în vreun spital, oricare ar fi el, sunt frământări copleşitoare pentru majoritatea oamenilor din România.
Bâlbâiala autorităţilor, declaraţiile contradictorii şi minciunile s-au ţinut lanţ în acest an. Şi de parcă toate astea nu ne-ar fi fost de ajuns, la toate mizeriile pe care le-am trăit s-a adăugat şi cea a alegerilor parlamentare cu tot pachetul lor de scandaluri, acuze şi promisiuni deşănţate.
Ne-am pricopsit cu un partid parlamentar nou – atât de extremist cât să ne încadrăm şi noi în trendul european – şi cu două partide care au ieşit pentru patru ani din marea afacere numită la noi politică de stat. Iar acum a început marea împărţeală a ministerelor, agenţiilor şi nenumăratelor instituţii care sunt în România un fel de pradă de război preluată o dată la patru ani de cei pe care noi, poporul, îi desemnăm învingători ai unei bătălii în care ştim dinainte că învinşii suntem tot noi.
Mi-e foarte greu să îmi închipui că anul viitor va fi mai bun. Panta pe care am intrat este atât de abruptă, căderea este atât de accelerată şi finalul atât de previzibil încât mi-e greu să găsesc măcar o fărâmă de speranţă.
Ceea ce ne-a învăţat până acum pandemia a fost că supravieţuirea depinde numai de noi, nu de alţii şi în nici un caz de vreun sistem de stat, la care noi suntem doar cotizanţi şi nu beneficiari. De aceea nu e foarte important cine va conduce un minister sau altul sau cine va fi prim-ministru. Viaţa noastră va merge înainte, mai rău sau mai bine, numai în funcţie de felul în care noi vom reuşi să ne adaptăm la noile realităţi ale anului viitor, la noile restricţii şi la tot ce ni se mai pregăteşte.● Matei Dumitru
Pentru a contribui la atingerea până în 2050 a obiectivului neutralităţii climatice, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore. Propunerile vizează creşterea capacităţii eoliene offshore a Europei de la nivelul actual de 12 GW la cel puţin 60 GW până în 2030 şi la 300 GW până în 2050, precum şi suplimentarea acestei capacităţi cu 40 GW energie oceanică. Potrivit unui comunicat oficial al Comisiei, strategia se bazează pe vastul potenţial al tuturor mărilor Europei şi va stimula de asemenea alte tehnologii, cum ar fi “energia valurilor, energia maremotrică şi panourile solare flotante”. Creşterea propusă “va crea noi oportunităţi pentru industrie, va genera locuri de muncă verzi pe întregul continent şi va consolida poziţia de lider mondial a UE în domeniul tehnologiilor energetice offshore. De asemenea, va asigura protecţia mediului, a biodiversităţii şi a pescăriilor din UE”, mai precizează documentul.● Irina Tomşa
Îmbunătăţirea calităţii aerului din UE în ultimii zece ani a dus la o reducere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, cele mai recente date ale Agenţiei Europene de Mediu (AEM) arată că aproape toţi europenii suferă din cauza poluării atmosferice care încă provoacă moartea înainte de vreme a peste 400.000 de oameni anual. În 2018 numărul deceselor premature a fost cu aproximativ 60.000 mai mic decât în 2009, iar cele provocate de dioxidul de azot s-au redus cu aproape 54%. În “Calitatea aerului în Europa – raport 2020” Agenţia Europeană de Mediu menţionează că şase state membre au depăşit în 2018 limita UE pentru particulele fine în suspensie (PM2,5): Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, Polonia şi România. La polul opus, patru ţări europene – Estonia, Finlanda, Islanda şi Irlanda – au înregistrat concentraţii de PM2,5 inferioare valorilor mai restrictive recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Raportul consemnează diferenţa între valorile maxime admise de UE şi cele recomandate de OMS, un subiect pe care Comisia Europeană îl va aborda prin revizuirea standardelor în cadrul Planului de Acţiune Zero Poluare, parte din Pactul Ecologic European.● ecologic
Zeci de balene şi delfini care au eşuat pe Coasta Atlantică a Statelor Unite aveau concentraţii mari de poluanţi industriali şi metale grele – plumb, mercur şi arsenic – în grăsime şi ficat, arată un studiu recent. Cercetătorii au găsit pentru prima dată urme de Triclosan (dezinfectant foarte folosit la produse de igienă şi curăţenie) şi de Atrazine (erbicid cu largă utilizare) la specii care trăiesc la sute de kilometri de ţărm. Chimicalele ajung în ocean ca atare sau în combinaţie cu alte deşeuri, mai ales de plastic, iar peştii le înghit. Balenele, delfinii şi alte mamifere marine mari se hrănesc cu sute de peşti pe zi, acumulând în organism niveluri mari de toxine. Cercetări ulterioare vor stabili dacă aceste substanţe reprezintă o cauză directă de mortalitate.● Irina Tomşa
Planurile lui Elon Musk de a construi o fabrică Tesla în Germania au fost frânate de nişte şerpi. Un tribunal german a dispus ca producătorul american de automobile electrice să suspende defrişările pe terenul viitoarei uzine, după ce ecologiştii au spus că acestea pun în pericol şerpii de alun (Coronella austriaca) care hibernează acolo. Musk a ales să înfiinţeze prima fabrică Tesla din Europa la Grünheide pentru ca automobilele sale să poarte râvnita etichetă “Made in Germany”. Inaugurarea prevăzută pentru vara anului viitor va creşte producţia la 500.000 de vehicule Model 3 şi Model Y pe an.● Irina Tomşa
Premierul neozeelandez Jacinda Ardern a propus Parlamentului pe 2 decembrie a.c. declararea stării de “urgenţă climatică”. Liderul de centru-stânga a explicat că “există o ameninţare la adresa vieţii, o ameninţare pentru bunuri şi situaţii de urgenţă privind securitatea civilă”. Parlamentarii au adoptat decizia, care este una simbolică. Noua Zeelandă şi-a asumat obiectivul zero net emisii până în 2050 şi s-a angajat să producă energie 100% regenerabilă până în 2035. Greenpeace a remarcat însă că pentru atingerea neutralităţii emisiilor cu efect de seră Wellingtonul nu vizează şi reducerea metanului, protejând sectorul zootehnic, vital pentru economia ţării. Şi grupul Climate Action Tracker, care evaluează politicile principalelor state emitente de gaze cu efect de seră, consideră că acţiunile Noii Zeelande sunt “insuficiente” pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.● Agerpres
Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.
Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.
