De la începutul anului Consiliul Judeţean Ilfov are un Plan de Gestionare a Deşeurilor, un plan care pune accentul pe reciclare şi valorificarea deşeurilor municipale. Cantitatea care va ajunge la depozitare va fi una foarte mică, iar colectarea selectivă se va face pe trei categorii: reciclabile, biodeşeuri şi deşeuri reziduale. Despre acest plan, despre colaborarea cu Primăria Bucureştiului şi despre proiectele din judeţ am vorbit cu Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov. ● ecologic

ecologic: De curând aţi finalizat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Ilfov. Care sunt principiile care stau la baza acestui document?

Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov: La baza acestui plan extrem de important pentru judeţul nostru au stat trei principii: reducerea poluării, gestionarea durabilă a deşeurilor şi transformarea lor în materie primă. Şi, evident, costuri minime plătite de cetăţean pentru serviciul de salubrizare.

ecologic: Cine a realizat acest document, câte dezbateri publice au avut loc pe acest subiect şi care au fost principalele probleme apărute?

Marian Petrache: Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Ilfov (PJGDI) a fost realizat de firma Ramboll. Noi am achiziţionat serviciul de consultanţă prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP). Planul a fost verificat apoi de Jaspers, experţii Comisiei Europene, care s-au angajat să ne acorde asistenţă tehnică pe perioada pregătirii proiectului pentru finanţare europeană.

PJGDI a fost afişat pe site-ul Consiliului Judeţean Ilfov în luna august a anului trecut şi a fost lansat în consultare publică împreună cu Raportul de Mediu. Punctele de vedere primite au fost îndelung analizate, iar cele relevante au fost introduse de consultant cadrul acestui document. Conform HG nr. 1076 din 2004, în data de 16 ianuarie anul aceasta a fost organizată dezbaterea publică la care au participat aproape 200 de oameni.

Dacă vorbim de probleme, pot să vă spun că nu au fost puţine. Temele lansate de participanţi în dezbaterea publică au fost legate de colectarea selectivă a deşeurilor, de depozitarea deşeurilor pe raza judeţului Ilfov şi de eliminarea finală a deşeurilor prin valorificare energetică conform Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

ecologic: Care sunt în prezent principalele provocări pe care trebuie să le depăşiţi?

Marian Petrache: Principalele provocări se referă la obţinerea finanţării din bani europeni şi conştientizarea populaţiei despre avantajele colectării selective.

ecologic: Cum colaboraţi cu Primăria Municipiului Bucureşti? Există sau nu în prezent un plan comun de gestionare a deşeurilor municipale?

Marian Petrache: În acest moment nu există un plan integrat pentru gestionarea deşeurilor municipale în zona Bucureşti – Ilfov. Trebuie să subliniez un aspect extrem de important: legislaţia actuală obligă Consiliul Judeţean Ilfov şi Primăria Bucureşti să aibă planuri proprii de gestionare a deşeurilor municipale.

Noi avem cu Primăria Municipiului Bucureşti o colaborare instituţională în vederea punerii în practică a Planului Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor, pentru eliminarea în comun a deşeurilor după ce au fost însă sortate şi tratate.

ecologic: Am înţeles din discuţiile care au avut loc în Comitetul Naţional pentru Deşeuri că Primăria Capitalei a primit de la consultantul extern nu mai puţin de 19 propuneri de locaţii pentru amplasarea incineratorului, toate în judeţul Ilfov. Aţi fost informaţi cu privire la aceste amplasamente?

Marian Petrache: Realizarea incineratorului revine în sarcina Primăriei Bucureşti, nu a Consiliului Judeţean Ilfov. Locaţiile la care faceţi referire nu au fost comunicate de către PMB, dar acest lucru nu este foarte important.

Referitor la instalaţia de incinerare a deşeurilor municipale punctul de vedere al CJ Ilfov este următorul: în cazul în care Primăria Municipiului Bucureşti va identifica un teren pe raza judeţului Ilfov pentru amplasarea instalaţiei, serviciul de urbanism al Consiliului Judeţean Ilfov va elibera Planul de Urbanism Zonal doar dacă se îndeplinesc două condiţii cumulate. Prima este ca proiectul să aibă toate avizele de mediu care să ateste că incineratorul nu afectează populaţia şi nu are nici un impact negativ semnificativ asupra mediului, iar a doua este ca populaţia localităţii pe raza căreia se află terenul solicitat să se exprime printr-un referendum că este de acord cu acest proiect.

ecologic: Comisia Europeană sprijină realizarea acestui proiect. Cum comentaţi?

Marian Petrache: Jaspers, experţii tehnici ai Comisiei Europene sunt în dialog cu autorităţile locale pentru pregătirea aplicaţiilor de finanţare privind investiţiile prevăzute în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Pentru Consiliul Judeţean Ilfov este vital ca judeţul nostru să acceseze fonduri europene. Acesta este şi motivul pentru care eu am fost la Bruxelles, pentru a discuta despre finanţarea proiectelor majore din judeţ.

ecologic: Ce sumă este pusă de Comisia Europeană la dispoziţia Consiliului Judeţean Ilfov pentru realizarea sistemului de gestionare a deşeurilor?

Marian Petrache: În prezent se realizează un studiu de fezabilitate care stabileşte exact sumele necesare pentru colectarea, transportul şi tratarea deşeurilor conform PJGD. Pentru Ilfov investiţia este estimată la aproximativ 50 milioane euro.

ecologic: Care este alternativa pe care o aveţi în vedere la incinerarea deşeurilor?

Marian Petrache: Ilfovul are propriul plan pentru gestionarea deşeurilor, care prevede cumpărarea de pubele pentru colectare separată, achiziţionarea de mijloace de transport şi realizarea unor instalaţii de sortare, de tratare a biodeşeurilor şi a deşeurilor reziduale.

ecologic: V-aţi întâlnit la Bruxelles cu oficiali europeni pentru găsirea fondurilor necesare dezvoltării unor proiecte în judeţul Ilfov. Care sunt aceste proiecte şi cum a decurs întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei Europene?

Marian Petrache: M-am întâlnit la Bruxelles cu şeful unităţii de dezvoltare pentru România, Carsten Rasmussen, căruia i-am prezentat proiectul Măgurele Science Park pentru care dorim să obţinem susţinere financiară europeană.

Dorim foarte mult ca acest proiect să fie privit şi de partenerii noştri europeni într-o viziune integrată care să includă o reţea de apă şi canalizare, planul de gestionare a deşeurilor de care am vorbit şi un alt plan de mobilitate urbană. Fără toate acestea nu se poate. Este pentru prima oară, cred eu, când oficialii europeni au înţeles exact ce vrem noi să facem şi au fost total de acord, promiţându-ne că ne vor susţine în realizarea acestor proiecte importante pentru judeţul Ilfov.

ecologic: Ce este Măgurele Science Park?

Marian Petrache: Măgurele Science Park va fi cel mai ambiţios parc ştiinţific din sud-estul Europei în termeni de transfer tehnologic de la cel mai puternic laser din lume către cercetare şi mediul de business. Nodul Intermodal va însemna transferul mărfurilor de la un depozit cu cea mai mare capacitate din ţară către aeroport, autostradă şi port.

Măgurele Science Park cuprinde un centru de transfer tehnologic, un centru de inovare şi un muzeu pe care noi l-am numit al viitorului. Centrul de transfer tehnologic va avea o suprafaţă de 4.800 metri pătraţi şi va facilita identificarea şi stabilirea de conexiuni între cercetare şi mediul de afaceri în scopul inovării care evoluează rapid şi nu permite procese lente de evaluare, potrivit abordării specifice mecanismelor clasice de cercetare-dezvoltare.

În cadrul centrului se vor desfăşura activităţi de cercetare de către institutele de cercetare, ale căror rezultate vor fi transferate în mediul economic. Centrul va oferi spaţii spre închiriere, laboratoare experimentale pentru validarea conceptelor şi intrarea rapidă pe piaţă, scurtând perioadele lungi necesare pentru comercializare şi urmând într-un ritm susţinut evoluţia rapidă a tehnologiilor convergente de astăzi.

Centrul de inovare va avea o suprafaţă totală de 3.200 metri pătraţi şi va include spaţii destinate organizării de evenimente (seminarii, evenimente de promovare, expoziţii), spaţii pentru activităţile de preincubare şi incubare afaceri. În cadrul centrului vor fi oferite servicii profesioniste de dezvoltare a afacerilor şi de inovare, proiectate pentru a creşte amploarea şi extinderea afacerilor bazate pe inovare şi tehnologie. Centrul de inovare va sprijini internaţionalizarea start-up-urilor oferind servicii micro multinaţionalelor în antreprenoriatul transcontinental şi va pune accentul pe parteneriate internaţionale cu alte parcuri ştiinţifice, deservind mai bine nevoia de „tranziţie lentă“ a ocupanţilor acestuia.

Muzeul Viitorului va fi liantul dintre start-up-uri, IMM-uri axate pe tehnologie şi marile companii din cadrul parcului şi mediul educaţional, asigurând sinergia necesară creării şi dezvoltării de resurse umane. Va avea o suprafaţă totală de 4.000 metri pătraţi şi va include săli de expoziţii, spaţii pentru organizare de evenimente, birouri.

Muzeul va oferi un spaţiu destinat activităţilor educaţionale astfel încât să susţină îndeplinirea misiunii parcului ştiinţific prin modelarea programei preuniversitare/universitare şi a culturii universitare prin faptul că va încuraja valorificarea şi sprijinirea educaţiei în domeniul antreprenoriatului şi în alte domenii vitale pentru viitoarele întreprinderi.

Ne dorim ca Măgurele Science Park să fie catalizatorul necesar pentru saltul către o economie bazată preponderent pe inovare şi transfer tehnologic unde atât marile companii internaţionale şi institutele şi departamentele de cercetare-dezvoltare cât şi companiile mici de tip start-up vor beneficia de o infrastructură de înaltă performanţă şi servicii de suport cum sunt cele administrative sau de secretariat, accesul la facilităţi pentru întâlniri şi conferinţe şi, cel mai important, consultanţă şi mentorat în business, în domeniul proprietăţii intelectuale şi al accesului la finanţare.●

România are multe probleme în domeniul deşeurilor municipale. De la procedurile de infringement pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le-a declanşat împotriva ţării noastre, la nepăsarea unor autorităţi locale care nu se implică în implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor şi până la situaţii mai grave, cum ar fi gestionarea de către unele firme a deşeurilor periculoase într-un mod care pune în pericol sănătatea cetăţenilor – despre toate acestea dar şi despre planurile pe care le are, am vorbit cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe. ecologic

ecologic: Domnule ministru, vă rugăm să ne spuneţi care sunt procedurile de infringement pe care le riscă România în domeniul deşeurilor.

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: În primul rând vreau să vă spun că unele proceduri de infringement deschise împotriva României au o vechime de peste 10 ani. Constatăm că în foarte multe cazuri atât autorităţile publice locale, cât şi cele centrale au tratat siguranţa populaţiei şi protecţia mediului la capitolul „diverse“, ignorând de foarte multe ori caracterul urgent al implementării unor soluţii. Din păcate, avem deja destul de multe proceduri declanşate, printre care se află şi Procedura pre-contencioasă ca urmare a hotărârii CJUE din 18.10.2018 privind cele 68 de depozite de deşeuri neconforme care au făcut obiectul cauzei contencioase.

Din cele 68 au fost închise 20 şi au mai rămas 48. Din acestea avem 12 depozite de deşeuri municipale din care zece au obţinut finanţare pentru închidere din fondurile AFM. Dintre acestea opt sunt contractate, iar două vor fi contractate după aprobarea bugetului. Pentru cele două rămase, Braşov şi Huşi – care trebuie să îşi reglementeze situaţia juridică a terenului – vom deschide un nou apel de finanţare.

La depozitele municipale se adaugă 24 depozite de deşeuri industriale periculoase, cu precădere din industria petrolieră şi chimică, în curs de închidere şi 12 depozite de deşeuri industriale nepericuloase din industria extractivă şi metalurgică cum sunt halda de fosfogisps de la Sofert Bacău şi depozitul de zgură de la Sometra, aflate în curs de închidere.

Trebuie spus că cele 36 de depozite de deşeuri industriale aparţin sectorului privat şi majoritatea proprietarilor se află în insolvenţă sau faliment. Prin modificarea recentă a Legii insolvenţei în sensul posibilităţii de expropriere pentru utilitate publică în cazul unor decizii ale instanţelor europene, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) poate declanşa exproprierea pentru situaţii de utilitate publică în cazul firmelor aflate în faliment. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a discutat cu Ministerul Fondurilor Europene şi în urma negocierilor, în cadrul Programului Operaţional de Infrastructură Mare am găsit 100 milioane de euro pentru AFM în vederea acoperirii costurilor exproprierilor. Pentru cele în insolvenţă Consiliul Concurenţei şi MFE au în vedere aplicarea principiului „Poluatorul plăteşte“, deoarece reglementările privitoare la acordarea ajutorului de stat sunt foarte stricte.

În plus, mai avem o procedură de pre-infringement EU Pilot EUP (2016) 9026 pentru depozite posibil neconforme în Bucureşti – depozitele Rudeni-Chiajna/Glina/Vidra – care deşi sunt depozite conforme, se află sub investigare pentru clarificarea a numeroase sesizări referitoare la posibile neconformităţi de administrare, legate cu precădere de mirosurile emanate din aceste depozite. Cu toate că suspiciunile se află în investigare şi nu sunt dovedite încă, acest caz pune într-o lumină extrem de nefavorabilă administraţia Bucureştiului, care nu se preocupă deocamdată deloc de programe de reducere a deşeurilor, de compostare a biodeşeurilor, iar în ceea ce priveşte reciclarea a ajuns la performanţe extrem de modeste.

ecologic: De ce credeţi că s-a ajuns în această situaţie şi ce poate face ministerul acum pentru evitarea penalităţilor şi pentru redresarea situaţiei?

Costel Alexe: Închiderea depozitelor de deşeuri istorice neconforme este o problemă cronică a autorităţilor publice locale, pe care au moştenit-o. Situaţia însă nu poate fi lăsată în stadiul actual, este răspunderea autorităţilor locale de a asigura cetăţenilor un mediu sănătos de viaţă. Unele dintre aceste lucrări au fost deja finanţate prin Fondul pentru Mediu, în timp ce altele trebuie să mai treacă printr-o etapă preliminară de clarificare a regimului proprietăţii pentru a putea fi finanţate.

ecologic: Referitor la Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor, care este situaţia actuală? Câte din SMID-uri sunt funcţionale?

Costel Alexe: Pot să vă spun că la ora actuală avem 15 SMID-uri funcţionale în judeţele: Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa, Călăraşi, Covasna, Giurgiu, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş şi Vaslui. Alte 17 SMID-uri se află în diverse faze de contractare şi delegare de servicii. În plus, SMID-urile din Braşov şi Galaţi sunt în faze avansate de depunere a cererilor de finanţare.

ecologic: Garda Naţională de Mediu a desfăşurat la sfârşitul anului trecut un control naţional referitor la stadiul îndeplinirii obligaţiilor UAT-urilor de aplicare a principiului „Plăteşti pentru cât arunci“ şi pentru implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor municipale. Care au fost rezultatele verificărilor?

Costel Alexe: Controalele au vizat obligaţia Unităţilor Administrativ-Teritoriale (UAT) de a adapta contractele în concordanţă cu prevederile OUG nr. 74/2018. Din totalul UAT-urilor controlate 2145 au încheiat contracte în conformitate cu OUG nr. 74/2018, iar 831 au contracte încheiate, dar care nu respectă prevederile ordonanţei. Vom dialoga în permanenţă cu ADI-urile şi cu UAT-urile pentru ca în cel mai scurt timp toată lumea să intre în legalitate şi, bineînţeles, pentru a creşte gradul de colectare separată şi implicit de reciclare.

ecologic: Aveţi un mesaj pe care l-aţi adresa primarilor în acest sens?

Costel Alexe: În cadrul Comitetului Naţional pentru Deşeuri care a avut loc la mijlocul lunii ianuarie am avut o serie de discuţii aplicate şi cu termene clare referitoare la procedura de infringement pe care România o are azi pe gropile vechi de deşeuri la nivel naţional şi totodată mi-am dorit să port un dialog constructiv şi eficient cu Primăria Municipiului Bucureşti şi cele 6 primării de sectoare pentru a evita agravarea procedurii de pre-infringement în care se află România privind gropile de gunoi din Bucureşti.

În urma discuţiilor, am stabilit cu Primăria Municipiului Bucureşti ca până la data de 27 ianuarie să ne fie transmise informaţiile privind proiectul EU Pilot şi cele referitoare la groapa de gunoi de la Chiajna pe care să le transmitem Comisiei Europene cu speranţa că procedura de pre-infringement va fi închisă.

Mă bucur că autorităţile publice locale şi Primăria Municipiului Bucureşti sunt de acord cu noi că trebuie să găsim soluţii astfel încât colectarea şi reciclarea deşeurilor de la nivelul Capitalei să fie un proces cât se poate de eficient.

Astăzi trebuia să atingem la nivel naţional o ţintă reciclare de 50%, dar din păcate suntem abia la 13,81% pe plan naţional şi la doar 9% în Bucureşti. Am stabilit cu primarii de sectoare şi cu Primăria Municipiului Bucureşti că ne vom mai întâlni pe acest subiect, iar autorităţile publice locale şi-au luat angajamentul că vor propune soluţii pentru această problemă.

Le-am transmis reprezentanţilor administraţiilor locale că doresc foarte mult să evităm deschiderea unor noi proceduri de infringement pe mediu şi că obiectivul nostru comun trebuie să fie identificarea soluţiilor pentru închiderea monitorizării şi procedurilor de infringement deja începute împotriva României.

Am convenit de asemenea să venim în sprijinul autorităţilor locale din România şi vom demara la nivel de minister o amplă campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor privind colectarea selectivă a deşeurilor, în aşa fel încât să creştem cât mai mult rata de reciclare.

ecologic: Care este situaţia depozitelor de deşeuri din zona Capitalei – Vidra, Glina, Iridex?

Costel Alexe: Vreau să vă asigur că situaţia depozitelor de deşeuri din apropierea Bucureştiului este monitorizată cu mare atenţie, mai ales pentru că sunt mii de oameni care de-a lungul anilor au trimis sesizări şi petiţii la minister atrăgând atenţia că sunt probleme, în special în ceea ce priveşte mirosul. Evident, am acordat o atenţie sporită acestei probleme şi am cerut prezentarea unei situaţii privind aceste depozite de deşeuri din zona Capitalei.

Cele două depozite de deşeuri municipale (Vidra şi Rudeni-Chiajna) au autorizaţii integrate de mediu valabile. Pentru Rudeni-Chiajna autorizaţia a fost emisă de Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Bucureşti în februarie 2018, iar pentru Vidra autorizaţia a fost emisă de APM Ilfov în decembrie 2018.

Pentru că ştiu că cititorii dumneavoastră sunt deja specializaţi în domeniul protecţiei mediului sau chiar îşi desfăşoară activitatea în această zonă, o să vă dau şi câteva cifre care să prezinte situaţia privind gradul de umplere a depozitelor la sfârşitul anului 2019.

Depozitul Glina operat de ECOREC SA nu are încă autorizaţie de mediu. În prezent are o capacitate disponibilă de circa 65%, iar termenul estimat de închidere este anul 2045, deci are o capacitate de operare pe aproximativ 20 de ani. Dar aceasta numai dacă operatorul va primi autorizaţia integrată de mediu.

Vidra, depozitul operat de ECOSUD SA, avea un grad de umplere de circa 55%, dar termenul estimat de închidere este neprecizat. Adică dacă nu obţine autorizaţia integrată de mediu, epuizarea capacităţii este preconizată pentru sfârşitul anului 2020. Dacă obţine autorizaţia integrată de mediu pentru cele două celule suplimentare, durata de viaţă se va extinde la aproximativ 10 ani.

Depozitul Rudeni-Chiajna operat de Iridex Group Import Export SRL avea un grad de umplere de 88,7%. Termenul estimat de închidere este 2023, iar epuizarea capacităţii este preconizată pentru sfârşitul anului 2020.

Un aspect important este faptul că ambele contracte de delegare, pentru Chiajna şi Vidra, expiră anul acesta, iar Primăria Municipiului Bucureşti va trebui să vină cu soluţii la această situaţie care poate deveni una de criză. Eu cred că este foarte important ca PMB să continue dialogul început cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru găsirea unei soluţii comune, integrate pentru zona Bucureşti-Ilfov.

ecologic: Vă rugăm să ne spuneţi dacă vor fi aduse modificări la OUG nr. 74/2018 şi care vor fi acestea.

Costel Alexe: Avem în vedere câteva modificări legislative pentru a clarifica anumite aspecte care au reieşit din cele şase luni de aplicare a OUG nr. 74. De exemplu, vom introduce şi obligaţia pentru UAT-uri şi, după caz, ADI-uri, de a încheia contracte cu toate OIREP-urile. Din practică am observat că simpla solicitare din partea OIREP-ului nu este suficientă. Acest exemplu vine în acord cu prevederile din Pachetul Economia Circulară care spune foarte clar că trebuie acoperit întreg teritoriul naţional cu costuri de gestionare.

De asemenea, pentru o mai bună implementare a OUG nr. 74 avem în vedere modificarea legii în sensul în care în termen de 30 de zile de la notificarea de OIREP a UAT-urilor sau, după caz, a ADI-urilor mandatate, dacă acestea refuză colaborarea, OIREP-urile să poată încheia contracte cu operatorii de salubrizare şi/sau staţiile de sortare. Trebuie să înţelegem toţi că obiectivul este să scoatem la lumină toate cantităţile de deşeuri reciclabile şi să le contabilizăm.

Am înţeles nevoia producătorilor de a beneficia de deşeurile pentru care sunt responsabili şi dorim să găsim o soluţie legală pentru ca aceştia să poată colabora direct cu colectorii mobili, cei care funcţionează legal şi au fost înregistraţi de UAT-uri, în special pentru deşeurile provenite din zona HoReCa. De asemenea, am luat în calcul posibilitatea ca OIREP-urile să poată acoperi costurile de raportare pentru achiziţia de la populaţie, în limita indicatorului de generare din PNGD, cantitatea exactă urmând a fi stabilită curând.

Nu în ultimul rând, în discuţiile cu reprezentanţii producătorilor am căzut de acord ca grila de punctaj a activităţilor acestor organizaţii să fie reevaluată pe criterii obiective.

ecologic: Cum apreciaţi activitatea OIREP-urilor?

Costel Alexe: E dificil de apreciat la acest moment, având în vedere că s-a ratat startul în 2019 cu implementarea OUG nr. 74. Aşteptăm totuşi implicarea lor mai activă pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin conform răspunderii extinse a producătorilor. Atât a OIREP-urilor, cât şi a UAT-urilor. Pentru Bucureşti de exemplu, activităţile celor doi actori menţionaţi plus serviciile de salubrizare au dus la o rată de 9% reciclare. Ceea ce este departe de obiectivul de 50% asumat în faţa Comisiei Europene. Pe de altă parte, controlul fiscal pe care îl va desfăşura AFM pentru anul 2019 ne va arăta o situaţie mai exactă.

Numele operatorului economic, codul de identificare fiscală, adresa punctului de lucru autorizat, inclusiv codul fiscal al punctului de lucru, tipurile de deşeuri şi cantităţile pe care le poate procesa, ce operaţiuni de reciclare desfăşoară, o scurtă descriere a produselor obţinute prin reciclare, data autorizării sunt date esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţii economice şi evitarea încălcării legii.

ecologic: Cum apreciaţi activitatea celor care gestionează deşeuri periculoase?

Costel Alexe: Am declarat-o public în nenumărate rânduri şi vreau să fie cât se poate de clar: în mandatul meu de ministru nu voi tolera ca viaţa şi sănătatea oamenilor să fie puse în pericol.

În ceea ce priveşte acest domeniu al deşeurilor periculoase, din câte ştiţi, avem şi un caz concret. De la preluarea mandatului de ministru zeci de locuitori din zonă mi-au semnalat situaţia extrem de gravă de la Brazi şi totodată mass-media a relatat amplu situaţia surprinsă aici în mai multe rânduri. Nu ne jucăm cu viaţa oamenilor, mai ales că statistica poluării şi a afecţiunilor respiratorii este la cote alarmante.

Vreau sa menţionez pe de altă parte că dacă ne referim la deşeurile medicale, acestea sunt gestionate de Ministerul Sănătăţii. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin agenţiile de mediu doar autorizează instalaţiile în care sunt incinerate aceste deşeuri. În decembrie am dispus două controale, unul pe fond, condus de Garda Naţională de Mediu, Garda de Mediu Prahova şi Garda de Mediu Bucureşti la operatorul economic pentru a verifica sesizările şi totodată am trimis corpul de control al ministrului pentru a verifica dacă în ultimii ani instituţiile din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi-au făcut treaba cu profesionalism şi şi-au îndeplinit sarcinile prevăzute prin lege, de verificare şi sancţionare a oricăror abateri.

Am vrut să am imaginea de ansamblu şi înainte de a ieşi public să am toate datele necesare şi să acţionez în interesul locuitorilor din zonă, fapt pentru care aş vrea să precizez câteva aspecte.

În primul rând, operatorul economic a fost în mod repetat vizat în ultimii ani de controale de rutină, iar în urma acestora, dar şi a sesizărilor au fost dispuse sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea prevederilor actului de reglementare, nerealizarea măsurilor impuse şi a conformării instalaţiei, precum şi a nerespectării regimului deşeurilor.

Deşi operatorul avea obligaţia ca până la incinerare să depoziteze deşeurile medicale în camera frigorifică, ele erau depozitate pe o platformă sub cerul liber alături de celelalte deşeuri. Deşi avea şi obligaţia de a depozita pe o platformă betonată de 480 mp, deşeurile erau depozitate neconform, pe o suprafaţă neamenajată de 10 ori mai mare, de aproximativ 5.000 mp, inclusiv pe sol.

Din raportul din decembrie al celor de la Garda Naţională de Mediu reiese că o serie de măsuri urgente i-au fost trasate cu termen de implementare până pe 15 februarie 2020, iar în caz de neîndeplinire propunerea este de suspendare a activităţii.

Totodată, în urma raportului Corpului de Control al Ministrului am decis să trimit dosarul către organele de cercetare penală, în opinia noastră fiind identificate o serie de abateri foarte grave, iar acum aşteptăm să vedem cum evoluează dosarul.

Probabil că aveţi şi dumneavoastră cunoştinţă că după controlul inopinat efectuat de mine şi de colegii mei la faţa locului, situaţia a evoluat. Le transmisesem atât inspectorilor care conduc verificările de la incineratorul de la Brazi, cât şi administratorului platformei de deşeuri municipale din Prahova că nu mă joc cu viaţa oamenilor şi că nu mă abat de la litera legii în materie de siguranţa populaţiei şi de protecţia mediului.

Prin monitorizare atentă şi intervenţia promptă a autorităţilor de control am reuşit să blocăm descărcarea a două camioane pline cu deşeuri potenţial periculoase într-un depozit ecologic de deşeuri municipale din judeţul Prahova. Este inacceptabil ca deşeuri potenţial periculoase care trebuie incinerate conform prevederilor legale să ajungă pe gropi municipale de deşeuri. Subliniez: suntem în slujba oamenilor şi interesul public trebuie să primeze în exercitarea funcţiei de demnitate publică, indiferent de palierul la care ne aflăm – ministru, director de agenţie judeţeană, inspector de avizare sau de control. Trebuie să acţionăm cu bună-credinţă şi prin activitatea noastră să recredibilizăm instituţiile statului român şi să fim permanent un partener real al cetăţeanului.